În România ultimelor zile nu cred că îşi mai pune nimeni problema că ţara duce lipsă de modele demne de urmat. Nu de alta, dar putem spune, parafrazînd pe cei de la Planeta Moldova, că pe toţi probabil îi roade invidia că nu-s români. În special pe americani, pentru că lor le aparţine mitul self-made man, care se referă la toţi cei care au pornit de jos (deci cu puţine resurse ) şi au ajuns sus (deci milionari în euro, cel puţin) . Românii au un exemplu excelent de self-made man, în persoana lui Sorin Ovidiu Vântu. Cine este acest personaj şi de ce este el un model ?
Sorin Ovidiu Vântu a pornit de jos, dar nu de foarte de jos, adică nu făcea parte din lumpen proletariat, ci ocupa un etaj superior, printre cadrele administrative, fiind contabil. Cei care-şi amintesc cât de cât epoca comunistă ştiu că să fii contabil în perioada respectiva nu era o poziţie tocmai de lepădat. SOV a ales să-şi folosească poziţia ca să delapideze cu ajutorul unor facturi false şi a unor complici bine aleşi, motiv pentru care a şi executat o sentinţă, fiind arestat în 1982. Gurile rele, dar nu mai puţin documentate spun că în închisoare SOV a fost recrutat de către Securitate, colaborarea continuând şi după eliberare. Securitatea spera ca folosindu-se de abilităţile noului recrut –un om inteligent, citit, viclean, versatil, să obţină informaţii importante din mediul militarilor stabiliţi la Roman. SOV însă e prea deştept ca să fie doar un colaborator-turnător şi preferă să-şi folosească abilităţile doar în propriul interes, devenind, aşa cum el însuşi s-a definit într-un interviu, « un speculant financiar, nu om de afaceri ». Cel care deţine în prezent cea mai mare parte din mass media românească şi cel la care merge Mircea Geoană în campanie electorală pentru consiliere sunt unul şi acelaşi om cu cel care orchestra marea ţeapă FNI sprijinit pe valizele pline de bani ale securiştilor. Şi acelaşi om despre care Maria Vlas, « mama FNI », spune că « in libertate, Sorin Ovidiu Vintu este un pericol, pentru că este în stare să întoarcă toată lumea pe dos » (apud Hotnews).
Aşadar un self-made man, chiar dacă unul nu tocmai pozitiv. De altfel, e posibil ca mulţi români (sau, de ce nu, americani ) să-l privească ca pe un personaj pozitiv, bun de dat exemplu la odrasle. Pentru că România nu este numai a land of choice ci şi the land of opportunity, locul în care dacă eşti băiat deştept şi manipulezi pe cine trebuie, ajungi să te cerţi şi cu Preşedintele, ai control la cam tot ce apare în presă şi îţi permiţi să-ţi plăteşti complicii cu milioane de euro. De pus în manuale, alături de pagina dedicată Andreei Esca.
Veţi spune că cineva care e la puşcărie nu poate fi dat ca exemplu la copii. Staţi liniştiţi - SOV nu mai e în închisoare pentru că jefuirea a sute de mii de români nu îl transformă într-un pericol social şi pentru că Justiţia română nu crede că ar avea resursele şi oportunitatea să plece în Thailanda sau în alte paradisuri. Implicarea lui în afacerea FNI, deşi dovedită teoretic, este departe de a fi un verdict sigur. Între timp, mogulul presei româneşti este liber şi continuă să lucreze la imaginea sa de biet speculant care s-a trezit victimă a unui politician fără scrupule îmbarcat într-o misiune de răzbunare. Să strigi sus şi tare că eşti victima lui Băsescu este oricum varianta cea mai bună de PR, având în vedere că, ştire după ştire, lumea uită că în procesul ăsta este vorba despre FNI, nu despre Băsescu sau alţii. SOV a refuzat să invoce starea sa de sănătate precară - un argument susţinut de realitate, de altfel, şi a ales să invoce postura de victimă politică – argument irelevant, oricum ai lua-o.
Dar să-i lăsăm pe judecători să judece cazul şi noi să ne oprim din a mai judeca oamenii. Mai degrabă să le recunoaştem meritele. La concursul Cei mai mari români, eu votez pentru Vântu.
0 comments:
Post a Comment